1. Proprietăți fizico-chimice
Acid benzoic(acidul benzencarboxilic) este cel mai simplu acid aromatic cu aciditate slabă (constantă de disociere 4,20). Este ușor solubil în apă, dar ușor solubil în solvenți organici precum etanolul. Datorită lipofilicității sale puternice, poate penetra membranele celulare microbiene și poate exercita efecte antibacteriene prin inhibarea absorbției aminoacizilor, perturbarea activității enzimelor respiratorii și prevenirea reacțiilor de condensare acetil-CoA.

2. Spectrul antimicrobianEficient împotriva bacteriilor, mucegaiurilor și drojdiilor, cu efecte de conservare deosebit de îmbunătățite în medii acide (de exemplu, atunci când este transformat în săruri de benzoat).

3. Metabolism și siguranță

La animale, acidul benzoic este metabolizat în principal în ficat, peste 85% fiind excretat în urină sub formă de acid hipuric, fără a lăsa practic reziduuri și fără a perturba echilibrul acido-bazic.
Oamenii și porcii prezintă căi metabolice similare, cu excreție aproape completă în 24 de ore, ceea ce indică o siguranță ridicată.

II. Aplicații specifice în furaje

Reglementări și standarde de dozare

EUDin 2003, acidul benzoic este permis ca acidifiant în hrana porcilor în concentrații de 0,5%~1,0%.
ChinaListat atât ca regulator de pH, cât și ca conservant înCatalog de aditivi pentru hrana animalelor (2013), fără limite explicite de dozaj, ci cu referire la standarde alimentare de 0,2~1,0 g/kg.

Funcții și eficacitate

Alternativă la antibioticeÎn urma interzicerii antibioticelor de către UE în 2006, acidul benzoic a devenit un înlocuitor cheie datorită proprietăților sale antimicrobiene cu spectru larg, în special în prevenirea diareei post-înțărcare (PWD) și în stimularea creșterii purceilor.
Performanță de creștereStudiile arată că adăugarea a 0,5% acid benzoic îmbunătățește aportul de hrană și creșterea în greutate la purceii înțărcați.

Comparație cu alți aditivi

Comparativ cu diformiatul de potasiu, acidul benzoic este absorbit mai rapid în intestinul anterior și necesită tehnologie de acoperire pentru a acționa asupra intestinului posterior, în timp ce diformiatul de potasiu vizează direct duodenul, oferind o eficiență antimicrobiană mai mare.